Elevii de liceu si Integrarea Europeana
Sondaj de opinie
Raport 2006
Bucureşti, 2006
Autori:
Nicoleta Bercu
Nicolae
Toderaş
Luciana-Simona
Velea (coord.)
Consultanţi
ştiinţifici: prof. univ. dr. Cezar Bîrzea, prof.univ. dr. Matei
Cerkez
Colaboratori:
Carmen Bălăşoiu, Nicolae Neagu, Cornelia Novak, Paula
Rădulescu
Metodologia de
eşantionare şi prelucrarea statistică a datelor: Cornelia Novak
Raportul a fost elaborat în
cadrul proiectului "Agenda Europa 2006", implementat de Fundaţia
Generation Europe, în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei şi cu sprijinul Delegaţiei Comisiei Europene în România şi al
Ministerului Integrării Europene.
Opiniile exprimate în
această lucrare aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale
organizaţiilor care implementează proiectul.
Publicat în 2006
© Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, 2006
© Fundaţia
Generation Europe, 2006
Cuprins
II.2. Metode
şi instrumente de culegere a datelor
II.3.
Populaţia investigată. Aspecte metodologice privind eşantionarea
III. PERCEPŢII ASUPRA PROCESULUI DE INTEGRARE.
EXCURS SINTETIC ASUPRA UNOR CERCETĂRI RECENTE
IV. ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. REPREZENTĂRI
ALE ELEVILOR DE LICEU DIN ROMÂNIA
Nivelul
acordului privind aderarea României la UE
Beneficii ale
aderării României la UE, la nivel personal
Beneficii
pentru România, în urma procesului de aderare la UE
"Câştigătorul"
aderării României la UE
V. FORMAREA OPINIILOR DESPRE ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA
EUROPEANĂ
Nivelul de
informare privind procesul de aderare al României la UE
Sursele de
informare cu privire la Uniunea Europeană
VI. VALORIFICAREA AGENDEI EUROPA ÎN PLAN DIDACTIC
Un top al
tematicilor agendei, din perspectiva utilităţii
Atractivitatea
agendei pentru elevi
Agenda ca instrument pentru planificarea
activităţilor şcolare şi extraşcolare
Curriculum-ul
şi „spaţiul” alocat agendei
Pregătirea profesorilor pentru utilizarea agendei
I.
INTRODUCERE
Raportul de faţă se încadrează
într-un proiect mai amplu - “Agenda Europa” -, iniţiat de Fundaţia
"Generation Europe", în parteneriat cu Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, cu Ministerul Integrării Europene
şi cu Euro 26. Proiectul se derulează în perioada mai 2006-iunie 2007
şi cuprinde următoarele componente:
·
agenda EU/RO, versiunea în limba română[1],
destinată elevilor din clasa a XI-a [2],
cuprinzând informaţii menite a-i familiariza cu rolurile specifice
cetăţeniei active, a facilita cunoaşterea instituţiilor
europene, a-i pregăti pentru integrarea pe piaţa muncii şi a le
forma comportamente favorabile dezvoltării durabile. Agenda conţine
texte scurte, pe teme de larg interes
pentru tineri:
-
Uniunea
Europeană - scurt istoric, instituţii, state membre, moneda Euro
etc.;
-
Integrarea
României în Uniunea Europeană - scurt istoric al procesului de integrare a
ţării noastre în Uniunea Europeană, idei preconcepute despre
integrare etc.;
-
Educaţie
şi ocupare profesională - programe educaţionale pentru tineri,
statutul de student, elemente generale de consiliere pentru obţinerea unui
loc de muncă etc.;
-
Sport
- beneficiile aduse atât la nivelul sănătăţii, cât şi
la nivel socio-cultural;
-
Cultură;
-
Sănătate;
-
Mediul
înconjurător
-
Finanţe
– bugetul personal;
-
Proprietatea
intelectuală.
·
ghidul pentru profesori, însoţit de un CD cu sugestii
metodologice de valorificare a agendei din punct de vedere educaţional;
·
ancheta pe bază de chestionar, cu scopul investigării opiniilor
elevilor şi ale cadrelor didactice referitoare la: aderarea României la
Uniunea Europeană, sursele de informare asupra procesului de aderare
şi contribuţia agendei în acest sens, utilitatea agendei în sens mai
larg, ca suport pentru diferite activităţi de învăţare,
relevanţa conţinuturilor, etc.
Pentru investigarea opiniilor elevilor şi ale
cadrelor didactice, au fost elaborate un chestionar pentru profesori şi
unul pentru elevi, incluse în textul ghidului şi, respectiv, al agendei.
Agenda a fost distribuită unui număr de aproximativ 125000 de elevi
din clasele a X-a din licee teoretice şi din grupuri şcolare, iar
ghidul unui număr de aproximativ 5000 de profesori.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
prin inspectoratele şcolare judeţene, a participat la implementarea
proiectului, asigurând distribuţia agendei şi a ghidului metodologic
la nivelul unităţilor de învăţământ.
II. METODOLOGIA INVESTIGAŢIEI
Ancheta s-a desfăşurat în perioada
mai-iunie 2006. Chestionarele pentru elevi şi cele pentru profesori,
incluse în agendă şi, respectiv, în ghidul metodologic, au fost
distribuite unui număr de 125 000 de elevi şi 5000 de cadre didactice
din unităţi de învăţământ secundar superior din
ţară. Unităţile şcolare au fost stabilite astfel încât
să se asigure reprezentativitatea din punct de vedere geografic şi
din punct de vedere al tipului de liceu - teoretic sau tehnologic. Au fost
completate şi returnate prin poştă 22.677 de chestionare completate
de elevi, din 179 de unităţi şcolare din toate zonele
ţării, şi 839 de
chestionare completate de cadre didactice, din 156 de unităţi
şcolare. Cu toate că agenda nu a vizat segmentul de
învăţământ superior, a fost primit feedback pozitiv de la
Universitatea din Oradea-Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic, unde agenda a fost utilizată în unele activităţi cu
studenţii. Au fost primite 179 de chestionare pentru elevi, completate de
studenţi, şi un chestionar de la un cadru didactic. Acestea nu au
fost incluse în anchetă, întrucât ar însemnat o abatere de la principiile
metodologice ale investigaţiei.
II.1. Obiectivele investigaţiei
Ancheta şi-a propus să investigheze
opiniile elevilor de liceu cu privire la: aderarea României la Uniunea
Europeană, sursele de informare asupra procesului de aderare şi
contribuţia agendei în acest sens, utilitatea agendei în sens mai larg, ca
suport pentru diferite activităţi de învăţare,
relevanţa conţinuturilor.
II.2. Metode şi
instrumente de culegere a datelor
Ancheta prin chestionar a fost utilizată în vederea
obţinerii de date de la elevii şi de la profesorii participanţi
la proiect. Au fost utilizate două chestionare, unul adresat elevilor
şi unul adresat cadrelor didactice.
Chestionarele adresate
elevilor au vizat:
·
identificarea
opiniilor referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, la
beneficiile pe care acest proces le-ar putea genera pentru ţara
noastră sau pentru tineri, în plan individual;
·
identificarea surselor de informare asupra procesului de
aderare şi locul şcolii în raport cu alte surse de informare;
·
utilitatea
agendei Eu/Ro[3] ca instrument de
planificare a timpului de învăţare.
Chestionarul adresat cadrelor didactice a
urmărit:
·
identificarea
modalităţilor predominante de valorificare a agendei în activităţi
educaţionale cu elevii;
·
utilitatea
agendei în sens mai larg, ca suport pentru diferite activităţi de
învăţare;
·
identificarea
categoriilor de conţinuturi utile - după părerea cadrelor
didactice, şi a celor primite cu interes de către elevi (interes receptat
de către profesori);
·
relevanţa
conţinuturilor în raport cu vârsta elevilor;
·
necesitatea proiectării unor activităţi de
formare pentru profesorii participanţi la proiect şi identificarea
celor mai adecvate modalităţi de organizare formării.
II.3. Populaţia
investigată. Aspecte metodologice privind eşantionarea
Analiza reprezentărilor elevilor referitoare
la procesul de integrare a României în Uniunea Europeană a fost
realizată pe baza opiniilor exprimate de un eşantion reprezentativ de
elevi, selectaţi dintre cei cărora li s-a distribuit agenda, în
aprilie 2006. Ca bază de eşantionare a fost aleasă
populaţia şcolară aflată la vârsta adolescenţei (16
ani), la nivelul clasei a X-a din licee şi din grupuri şcolare. Sub
aspect metodologic, agenda, însoţită de un chestionar, a fost
distribuită în aproape jumătate dintre unităţile
şcolare din reţea (cu pasul de selecţie – 2). La nivelul
fiecărei şcoli selectate, agenda a fost distribuită tuturor elevilor
din clasele a X-a.
Din totalul de 125.000 chestionare adresate
elevilor au fost returnate aproximativ o cincime: 22.677 de chestionare
completate de elevi din 179 de unităţi şcolare, din toate zonele
ţării. Construcţia eşantionului s-a realizat pe baza
următoarelor criterii de selecţie:
·
distribuţia
populaţiei şcolare ţintă pe principalele regiuni (zone) de
dezvoltare geo-economică din ţară;
·
distribuţia
populaţiei şcolare ţintă pe tip de unitate, respectiv licee
(prescurtate în tabele şi grafice - LIC) şi grupuri şcolare
(prescurtate în tabele şi grafice - GRS). Pe baza celor două criterii
s-a realizat o stratificare a populaţiei şcolare pe cele 16 straturi
rezultate (opt zone şi două tipuri de şcoli), din fiecare strat
fiind selectaţi în mod aleator şi proporţional cu ponderea
stratului în ansamblul reţelei cei 2374 subiecţi
eşantionaţi.
Eşantionul de elevi este reprezentativ pentru
populaţia şcolară de liceu, volumul eşantionului conducând
la o eroare de selecţie de 2%.
Ca variabile de cercetare, pe lângă cele
două variabile de eşantionare considerate a influenţa opinia
subiecţilor referitoare la tema abordată, vor fi luate în considerare
şi caracteristicile de gen şi de localitate de domiciliu ale
subiecţilor, variabile rezultate din cercetare. Au rezultat astfel,
următoarele structuri:
-
ponderea
fetelor din eşantion este de 55,4%, ponderea băieţilor de 43,5%,
puţin peste un procent dintre subiecţi nemenţionând genul;
-
în
funcţie de localitatea de domiciliu, peste o treime din eşantion
(36,4%) sunt elevi proveniţi din mediul rural, şase din zece elevi
din localităţi urbane, în timp ce cinci elevi dintr-o sută nu au
specificat localitatea de domiciliu.
Tabel II.1. Eşantion al elevilor
|
|
ZONA |
Grup
şcolar (GRS) |
Liceu
teoretic (LIC) |
|
1 |
BUCURESTI (Bucureşti, Ilfov) |
98 |
160 |
|
2 |
CENTRU (Alba, Braşov, Covasna, Harghita,
Mureş, Sibiu) |
170 |
127 |
|
3 |
NE (Bacău, Botoşani, Iaşi,
Neamţ, Suceava, Vaslui) |
243 |
129 |
|
4 |
NV (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Sălaj, Satu-Mare) |
122 |
87 |
|
5 |
SE (Brăila, Buzău, Constanta,
Galaţi, Tulcea, Vrancea) |
183 |
115 |
|
6 |
SUD-MUNTENIA (Argeş, Călăraşi,
Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) |
180 |
103 |
|
7 |
SV-OLTENIA (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt,
Vâlcea) |
153 |
105 |
|
8 |
VEST (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis) |
264 |
135 |
|
|
TOTAL |
1413 |
961 |
Tabel II.2.
Structura eşantionului elevilor, în funcţie de gen
|
Gen |
Distribuţia
pe unităţi de învăţământ, în cifre |
Distribuţia
pe unităţi de învăţământ, în procente, prin
raportare la gen |
Distribuţia
pe gen şi unităţi de învăţământ, prin raportare
la eşantionul total |
||||||
|
GRS |
LIC |
Total |
GRS |
LIC |
Total |
GRS |
LIC |
Total |
|
|
Feminin |
749 |
567 |
1316 |
56,9% |
43,1% |
100,0% |
53,0% |
59,0% |
55,4% |
|
Masculin |
643 |
390 |
1033 |
62,2% |
37,8% |
100,0% |
45,5% |
40,6% |
43,5% |
|
NR |
21 |
4 |
25 |
84,0% |
16,0% |
100,0% |
1,5% |
0,4% |
1,1% |
|
TOTAL |
1413 |
961 |
2374 |
59,5% |
40,5% |
100,0% |
100,0% |
100,0% |
100,0% |
Tabel
II.3. Structuri ale eşantionului
elevilor, în funcţie de localitatea de domiciliu
|
|
Localitatea
de domiciliu |
GRS |
LIC |
Total |
GRS |
LIC |
Total |
GRS |
LIC |
Total |
|
1 |
Rural |
610 |
253 |
863 |
70,7% |
29,3% |
100,0% |
43,2% |
26,3% |
36,4% |
|
2 |
Oraş mic[4] |
306 |
262 |
568 |
53,9% |
46,1% |
100,0% |
21,7% |
27,3% |
23,9% |
|
3 |
Oraş mare[5] |
415 |
410 |
825 |
50,3% |
49,7% |
100,0% |
29,4% |
42,7% |
34,8% |
|
4 |
Non-răspuns |
82 |
36 |
118 |
69,5% |
30,5% |
100,0% |
5,8% |
3,7% |
5,0% |
|
|
TOTAL |
1413 |
961 |
2374 |
59,5% |
40,5% |
100,0% |
100,0% |
100,0% |
100,0% |
Tabel
II.4. Distribuţia
populaţiei investigate, după gen şi după localitatea de
domiciliu
|
Domiciliu |
Gen |
Total |
F |
M |
||
|
F |
M |
NR |
||||
|
Rural |
487 |
367 |
9 |
863 |
56,4% |
42,5% |
|
Oraş mic |
316 |
248 |
4 |
568 |
55,6% |
43,7% |
|
Oraş mare / municipiu |
444 |
379 |
2 |
825 |
53,8% |
45,9% |
|
Non-răspuns |
69 |
39 |
10 |
118 |
58,5% |
33,1% |
|
Total |
1316 |
1033 |
25 |
2374 |
55,4% |
43,5% |
Cadre didactice cuprinse în anchetă
Dintre cele aproximativ 5000 de cadre didactice care au primit ghidul
profesorului şi chestionarul referitor la modalităţile de
utilizare a agendei în activităţile cu elevii, 839 au completat
şi transmis chestionarul în termenul anunţat. Dintre acestea, au fost
incluse în eşantion 811, celelalte fiind eliminate fie pentru că au
fost incorect completate, fie pentru că au fost incomplete.
Tabel
II.5. Distribuţia cadrelor didactice
participante la anchetă
|
|
ZONA |
în cifre |
în procente |
|
1 |
BUCURESTI (Bucureşti, Ilfov) |
19 |
2,3% |
|
2 |
CENTRU (Alba, Braşov, Covasna, Harghita,
Mureş, Sibiu) |
136 |
16,8% |
|
3 |
NE (Bacău, Botoşani, Iaşi,
Neamţ, Suceava, Vaslui) |
104 |
12,8% |
|
4 |
NV (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Salaj, Satu-Mare) |
172 |
21,2% |
|
5 |
SE (Brăila, Buzău, Constanta,
Galaţi, Tulcea, Vrancea) |
119 |
14,7% |
|
6 |
SUD-MUNTENIA (Argeş, Calarasi, Dimbovita,
Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) |
89 |
11,0% |
|
7 |
SV-OLTENIA (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea) |
105 |
12,9% |
|
8 |
VEST (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis) |
67 |
8,3% |
|
TOTAL |
811 |
100,0% |
|
Distribuţia
pe zonele de dezvoltare a chestionarelor primite relevă rata foarte
mică de răspuns în zona Bucureşti (Bucureşti, Ilfov),
afectând caracterul de reprezentativitate a eşantionului la nivel
naţional.
III.
PERCEPŢII ASUPRA PROCESULUI DE INTEGRARE. EXCURS SINTETIC ASUPRA UNOR
CERCETĂRI RECENTE
Opiniile referitoare la extinderea şi consolidarea Uniunii Europene au
făcut obiectul mai multor sondaje sau cercetări. Astfel, la nivelul
tuturor statelor membre UE şi al celor aflate în proces de aderare
(accedere şi candidate) se realizează periodic un sondaj, tip
Eurobarometru, care este focalizat pe problematica extinderii Uniunii. În
România, Delegaţia Comisiei Europene sprijină realizarea unor
cercetări tematice ale opiniei publice privind aderarea şi integrarea
României în UE. Întrucât sondajul de opinie realizat în rândul elevilor de
liceu din România a vizat aceeaşi tematică, am considerat
oportună trecerea în revistă a unor astfel de studii recente, tocmai
pentru a valorifica acele rezultate care au legătură cu studiul de
faţă.
Prin urmare, în prezentul capitol vom face o succintă analiză a
câtorva dintre rezultatele unor studii relevante şi recente, care pun în
evidenţă percepţiile şi atitudinile cetăţenilor
din România şi din Uniune faţă de aderarea unor noi state.
Sursele utilizate în acest scop au fost:
(a) Eurobarometrul Special dedicat extinderii
Uniunii Europene (Nr.255) – realizat în perioada martie-mai 2006 şi dat
publicităţii în iulie 2006. Acesta include 25 de state membre UE,
România şi Bulgaria în calitatea de state aflate în proces de accedere la
UE, Croaţia şi Turcia
(inclusiv Cipru - comunitatea turcească). Metodologia de realizare a
cercetării corespunde cercetărilor tip Eurobarometru. Chestionarul a
fost aplicat segmentului de populaţie cu vârsta de peste 15 ani.
(b) Eurobarometrul Standard (Nr.65
primăvara) pentru România – realizat în perioada mai-iulie 2006.
(c) Studiul „Valori româneşti, valori
europene” - realizat de IRSOP în iunie 2005 şi dat publicităţii
în septembrie 2005. Studiul a urmărit să identifice modul în care se
raportează cetăţenii români la valorile europene şi a fost
realizat pe un eşantion reprezentativ populaţiei adulte a României
(18+), însumând în total 1001 de
persoane chestionate şi având o marjă de eroare de +/-
3%.
(d) Studiul „Tinerii şi integrarea
europeană” - realizat de Autoritatea Naţională pentru Tineret
(ANT) pe bază de chestionar, în iulie 2006, pe un eşantion
reprezentativ la nivel naţional de 1186 persoane. Grupul ţină al
studiului a constituit segmentul populaţiei cuprinsă între vârsta de
15 şi 29 ani.
Studiile menţionate conduc către rezultate convergente, cu valori
apropiate, dar şi către discrepanţe evidente, a căror
cauzalitate este plasată dincolo de exprimarea diferenţelor de
opinie, la nivelul fluctuaţiilor de eşantion, perioadelor diferite de
chestionare, fundalului tematic de chestionare etc. Din multitudinea de aspecte
abordate de studiile enumerate mai sus, am selectat doar acele elemente care
susţin şi oferă un cadru
general pentru interpretarea rezultatelor prezentului studiu. Aceste elemente
se referă la: nivelul de încredere în Uniunea Europeană,
percepţii personale privind UE, priorităţile
de acţiune pentru o bună aderare a României la UE, avantajele şi
dezavantajele aderării României la UE, principale surse şi nivelul de
informare privind extinderea UE.
Care este nivelul de
încredere în Uniunea Europeană?
Eurobarometrul Standard (Nr.65 primăvara) realizat la nivel naţional
relevă faptul că gradul de încredere a tinerilor (18 – 24 de ani) în
UE este influenţat de mediul de reşedinţă şi nivelul
de educaţie. În funcţie de aceste variabile, tendinţele
evidenţiate sunt contrastante: încrederea faţă de Uniunea
Europeană este în creştere la tinerii cu studii superioare din mediul
urban (de la 68% la 82%) şi în scădere la tinerii cu studii
elementare din mediul rural (de la 72% la 63%). La nivel de UE cu 15 state
membre scorul de încredere în UE este de 45%, iar la nivelul noilor state
aderente scorul este de 60%. Scorul pe România privind încrederea în Uniunea
Europeană este de 68%, un scor similar celui constatat în primăvara
anului 2005, dar în scădere comparativ cu cel din toamna anului 2004
(74%). Astfel, se observă o scădere a scorului cu 10%, în decursul
unui an calendaristic.
“EU” şi UE.
Semnificaţii ale Uniunii Europene
Chestionarul adresat elevilor participanţi la proiectul Agenda Europa
a urmărit să identifice principalele semnificaţii ale Uniunii
Europene, prin raportare la propria persoană. Pentru o imagine mai
amplă, vom face referire şi la Eurobarometrele Standard recente, care
arată că cetăţenii UE cu 15 state membre percep Uniunea ca
o posibilitate de funcţionare eficientă a instituţiilor
democratice şi a mijloacelor de guvernanţă, ceea ce
reprezintă o perspectivă colectivă (exceptând libertatea de
călătorie / migraţie). La nivelul statelor membre, care au
aderat la UE la 1 mai 2004, putem observa că diferenţele de
opţiune faţă de UE15 nu sunt foarte accentuate. În unele
privinţe, opţiunile sunt foarte apropiate (de exemplu: pace, un
cuvânt greu de spus în lume, democraţie) sau chiar au acelaşi scor
(de exemplu: protecţie socială). În cazul României, se observă
anumite diferenţe, cele mai vizibile fiind cele referitoare la libertatea
de călătorie / migraţie, Euro, democraţie, risipă de
bani, birocraţie, prosperitate protecţie socială ş.a., în
comparaţie cu UE 15. Graficul 2.1 prezintă fluctuaţiile comparative
pe statele membre UE (UE15 şi NSM) şi pe România.
La nivel individual, Uniunea Europeană este percepută de
cetăţenii români ca modalitate de dezvoltare personală.
Această percepţie se explică prin faptul că populaţia
ţării noastre este marcată de perioada îndelungată a
tranziţiei către democraţie şi economia de piaţă.
În unele privinţe agenda publică din România nu conţine
priorităţi primordiale în ceea ce priveşte moneda unică
europeană, controlul slab la frontiere, pierdere de identitate. Prin
urmare, cetăţenii români identifică într-o proporţie
redusă aceste opţiuni. În schimb, se dovedeşte faptul că o
prioritate majoră, în acest moment, pare a fi prosperitatea. În Graficul
2.2 sunt prezentate opţiunile în formă descrescătoare.
Care
sunt avantajele aderării României la UE?
Studiul „Valori româneşti, valori europene” scoate în
evidenţă avantajele percepute de cetăţenii români în
procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. La întrebarea „Ce
avantaje credeţi că aţi putea avea dvs., dacă România
aderă la UE?”, s-au înregistrat următoarele răspunsuri:
creşterea nivelului de trai - 39%, libertatea de mişcare pe
teritoriul UE - 30%, locuri de muncă - 16%, lansare economică - 15%.
Studiul subliniază faptul că aproximativ două treimi din
avantajele percepute sunt de natură economică, iar o treime, de
natură non-economică (demnitate umană, mai multă
democraţie ş.a.). Totuşi, aproximativ unul din 10
chestionaţi consideră că ţara noastră nu va avea nici
un avantaj, iar 8% din persoanele chestionate nu au dorit să specifice
care sunt avantajele percepute. În Graficul 2.3 sunt prezentate opţiunile
persoanelor chestionate.
Graficul
III.3
Care sunt dezavantajele
aderării României la UE?
Principalele dezavantaje ale aderării României la Uniunea
Europeană sunt, ca şi avantajele, preponderent de natură
economică (a se vedea graficul 2.4.). Cel mai important
dezavantaj perceput de cei chestionaţi îl constituie creşterea
preţurilor şi scăderea nivelului de trai (69%). Urmează, la
o distanţă considerabilă, creşterea şomajului (13%)
şi distrugerea agriculturii (9%). Dezavantajele de natură
non-economică constă în pierderea demnităţii naţionale
şi a demnităţii (13%), iar problemele legate de droguri,
corupţie şi de drepturile homosexualilor constituie un dezavantaj
doar pentru 1% dintre persoanele chestionate. O persoană din 10 consideră că aderarea României la
Uniunea Europeană nu va aduce nici un dezavantaj. La fel ca şi în
cazul specificării avantajelor, o pondere ridicată (11%) nu au oferit
nici o opinie referitoare la acest aspect.
Care este nivelul de
informare privind extinderea Uniunii Europene?
Aprecierile cetăţenilor Uniunii şi a cetăţenilor
români privind nivelul de informare cu privire la procesul de extindere a UE,
sau aderare la UE sunt prezentate în graficul 2.5.
Nivelul de informare al cetăţenilor
cu privire la extinderea UE este foarte scăzut, atât în cazul UE25, cât
şi în cazul României. Două treimi dintre cetăţenii români
se consideră a fi slab informaţi şi mai puţin de o treime
consideră că sunt bine informaţi. Prin urmare, se observă
necesitatea unor programe de informare a cetăţenilor Uniunii.
Eurobarometrul Special arată existenţa unor fluctuaţii
considerabile ale nivelului de informare la nivelul statelor membre UE,
faţă de nivelul de informare privind extinderea din 2004.
Care sunt principalele surse
de informare privind extinderea Uniunii Europene?
Eurobarometrul special dedicat extinderii UE relevă că
cetăţenii Uniunii şi ai statelor aflate în proces de aderare se
informează cel mai mult prin intermediul emisiunilor TV (71 %), prin
citirea ziarelor (43%), prin audierea emisiunilor radio (29%). Numai 18%
utilizează Internetul pentru informare cu privire la extinderea Uniunii
(date sunt valabile pentru UE cu 25 de state membre).
*
* *
Studiile enunţate oferă un portret al procesului de aderare a
României la Uniunea Europeană. Multe dintre aceste date sunt relevante
pentru demersul nostru, pentru a plasa opiniile tinerei generaţii într-un
context mai amplu.
IV.
ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. REPREZENTĂRI ALE ELEVILOR DE
LICEU DIN ROMÂNIA
Acest capitol - realizat pe baza datelor furnizate de chestionarul inclus
în Agenda EU/RO - reprezintă o radiografie a reprezentărilor elevilor
de liceu din România cu privire la procesul de aderare a ţării
noastre la Uniunea Europeană.
Nivelul
acordului privind aderarea României la UE
Cercetările recente referitoare problematica aderării
ţării noastre la Uniunea Europeană arătau că tinerii
manifestă un grad mai crescut de optimism în raport cu aderarea, în
comparaţie cu populaţia mai în vârstă, fapt relevat şi de
sondajul derulat în cadrul proiectului Agenda Europa. 83,2% dintre elevii de clasa a X-a sunt de acord cu aderarea României
la UE, în timp ce numai 7,3% nu sunt de acord, iar 9,3% nu pot formula o opinie
în acest sens. Ponderea cea mai mare a acordului au manifestat-o
băieţii - 84,6%, fetele exprimând acordul în proporţie de 82,2%.
Regiunea cu cea mai conturată tendinţă pro-europeană este
Sud-Oltenia[6], unde 87,2% susţin
aderarea României la UE. În regiunea Vest[7],
se înregistrează cel mai înalt nivel de respingere a aderării
României la UE, această pondere fiind de 10,3%. Elevii din oraşele
mari şi cei din mediul rural
îşi manifestă acordul faţă de procesul de aderare într-o
proporţie foarte mare: 84,5% şi respectiv 84,4%, în timp ce elevii
din oraşele mici împărtăşesc această idee în
proporţie de 79,6%.
Pe lângă faptul că ponderea elevilor care sunt de acord cu
aderarea României la UE este considerabil ridicată, trebuie să avem
în vedere şi ponderea mare a elevilor care nu pot exprima ferm o opinie în
raport cu acest subiect. Practic, unul din 10 elevi nu poate spune dacă
agreează sau dacă respinge demersurile de aderare.
Băieţii manifestă o opinie mai bine conturată, 94%
dintre ei exprimând o opţiune fermă. În cazul fetelor, din lipsă
de informaţii sau nehotărâre, 12,3% au considerat că nu sunt în
măsură să exprime un punct de vedere clar conturat. Regiunile cu
cea mai mare pondere a elevilor care consideră că "nu
ştiu" dacă sunt sau nu de acord cu aderarea ţării
noastre la Uniune sunt: Centru (11,4%) şi Sud-Muntenia (10,9%), iar regiunea
cu cea mai scăzută pondere este Nord Vest (4,8%).
După mediul de rezidenţă, elevii din oraşele mari par
să aibă în mai mare proporţie opinii bine conturate (7,7%), iar
cei din oraşe mici (12%) au rezerve în exprimarea opţiunii pro- sau
contra integrare.
Elevii care studiază în licee teoretice au, într-o proporţie mai
mare decât cei din grupurile şcolare, o opinie mai conturată. (7%
faţă de 11%).
Beneficii ale aderării României la UE, la nivel personal
La nivel personal, impactul aderării este asociat cu beneficiile de
tip economic. Astfel, la
întrebarea “Care crezi că va fi cel
mai important câştig pentru tine, în urma aderării României la UE?”
(întrebare cu o singură opţiune), aproximativ 40% dintre elevi
consideră că, în urma aderării, vor avea şanse mai mari
pentru găsirea unui loc de muncă. Existenţa unor
posibilităţi mai mari de specializare în străinătate
constituie un posibil beneficiu pentru 23,4%, urmată de salariile mai
mari, semnalate de 14,6% dintre elevi. Şansa unei educaţii mai bune
constituie un câştig personal pentru 12,9%, iar pentru 3,6% aderarea
României la UE va însemna posibilitatea de a avea parte de călătorii
interesante. Totuşi, 5 % dintre elevi consideră că avantajele
vor fi altele decât cele precizate în chestionar, fără a detalia
opţiunea, dat fiind că chestionarul a conţinut numai itemi cu
răspunsuri predefinite.
Tabel IV.2. Beneficiile aderării la UE, identificate la nivel
individual
Prin urmare, beneficiile personale
de natură economică reprezintă mai mult de jumătate dintre
opţiunile specificate de elevi, iar cele de natură
educaţională constituie ceva mai mult de o treime din opţiuni.
Diferenţe considerabile în aprecierea beneficiilor personale pot fi
sesizate dacă analizăm opţiunile băieţilor în
comparaţie cu cele ale fetelor. Dacă pentru 42,8% dintre
băieţi posibilitatea găsirii unui loc de muncă
reprezintă cel mai important câştig al aderării, fetele
împărtăşesc această idee într-un procent de 37,6%. În
schimb, pentru 27,7% dintre fete, cel mai important beneficiu îl constituie
posibilităţile mai mari de specializare în străinătate, în
timp ce băieţii au marcat această opţiune în proporţie
de 17,6%.
De remarcat că doar 1,9% dintre elevii din oraşele mici
consideră că aderarea va oferi posibilitatea efectuării unor
călătorii interesante, în timp ce elevii din oraşele mari
subliniază acest "beneficiu" în proporţie de 5,5%.
Găsirea unui loc de muncă reprezintă cel mai important
câştig în urma procesului de aderare, pentru 42,7% dintre elevii din
grupuri şcolare şi pentru 35,5% dintre elevii din licee teoretice.
Diferenţa este semnificativă şi poate fi explicată prin
orientarea mai accentuată a elevilor din grupuri şcolare către
integrarea pe piaţa forţei de muncă. Totodată, 31,1% dintre
elevii din liceele teoretice consideră că cel mai mare câştig,
la nivel personal, îl constituie posibilităţile mai mari de
specializare în străinătate, în timp ce numai 18,1% dintre elevii din
grupurile şcolare plasează acest aspect ca beneficiu important al
aderării la Uniunea Europeană.
Beneficii
pentru România, în urma procesului de aderare la UE
Doi din trei elevi
consideră că principalele beneficii pe care ţara noastră le
va înregistra după aderarea la Uniunea Europeană sunt de natură
economică. Astfel,
pentru 35,1% dintre elevi aderarea va aduce o creştere economică
semnificativă, iar pentru 33% aderarea înseamnă posibilitatea ca
ţara noastră să beneficieze de fonduri de dezvoltare de la
bugetul UE. 16% dintre elevi asociază aderarea cu siguranţa
naţională, iar 6,1 cu o scădere a birocraţiei, care,
implicit, ar însemna o mai bună funcţionare a instituţiilor.
9,2% afirmă că principalele beneficii sunt de altă natură
decât cele menţionate de grila de opţiuni din chestionar, aceasta
fiind o limită inerentă a unui instrument de investigaţie bazat
numai pe itemi cu opţiuni de răspuns predefinite.
Rezultatele anchetei arată, ca şi studiile trecute în
revistă în capitolul anterior, că se manifestă un fenomen de
asimilare a beneficiilor colective cu beneficiile personale. Eurobarometrele
şi celelalte studii din domeniu reiterează faptul că beneficiile
de ţară după aderarea la UE vor constitui, în principal, cele de
natură economică urmate de cele
privind funcţionarea eficientă şi democratică a
instituţiilor publice.
Asocierea aderării la UE cu dezvoltarea economică a
ţării noastre este percepută mai accentuat de elevii din
oraşele mari (40,5%), spre deosebire de elevii din oraşe mici (32,7%)
sau din mediul rural (31,6%) care apreciază importanţa acestui efect
într-o proporţie ceva mai mică.
"Câştigătorul"
aderării României la UE
Fiind puşi în situaţia de a
aprecia cine va avea mai multe beneficii în urma aderării - România sau
Uniunea Europeană, elevii au
tendinţa de egalizare a beneficiilor celor două părţi:
România şi Uniunea Europeană vor avea în egală măsură
de câştigat (37,2%).
29,1% din elevi consideră că România va avea mai mult de câştigat, iar 14,4% situează Uniunea în postura de principal beneficiar al acestui proces. Cu toate acestea, 18,9% dintre elevi au ezitat să afirme cine va câştiga cel mai mult în urma aderării României la UE. Prin urmare, constatăm că efectuarea unei alegeri potrivite constituie o provocare pentru elevi.
Dimensiuni
identitare
La întrebarea “Te rugăm să notezi, în ordinea importanţei,
ce tip de identitate consideri că te reprezintă cel mai bine (în
ordinea: 1= cea mai mare importanţă, 4=cea mai mică
importanţă)” elevii au demonstrat ataşamentul considerabil
faţă de identitatea română.
Conform răspunsurilor la acest item, cea mai des declarată
identitate asumată se dovedeşte a fi cea română (66,8%).
La diferenţă mare este plasată identitatea regională (15,2%), iar identităţile europeană şi
internaţională par a avea statute comparabile. Restrângând aria de
comparaţie a tipurilor identitare, se constată că identitatea
regională este asumată mai degrabă decât cea europeană
şi internaţională, iar cea europeană într-o mai mare
măsură decât cea internaţională.
|
|
Loc 1 |
Loc 2 |
Loc 3 |
Loc 4 |
medie |
|
Română |
66,8% |
9,9% |
13,1% |
11,3% |
1,71 |
|
Regională |
15,2% |
23,4% |
39,8% |
15,2% |
2,42 |
|
Europeană |
9,8% |
24,3% |
34,6% |
24,4% |
2,60 |
|
Internaţională |
6,1% |
38,4% |
8,3% |
45,1% |
2,88 |
În ceea ce priveşte poziţionarea
identităţii regionale, trebuie manifestată o oarecare
prudenţă în interpretare. Dat fiind că termenul nu a fost
explicitat elevilor, este posibil să fi existat diferenţe în
semnificaţiile acordate acestuia de către elevi, din perspectiva a
două tipuri de raportare: la regiunile istorice ale ţării
(Oltenia, Moldova, Transilvania, Banat etc.) sau la regiunile Europei (de
ex., Europa de Vest, Europa de Sud-Est,
Europa Centrală etc.). O altă posibilă explicaţie a acestui
considerent ar fi aceea că elevii asociază Uniunea cu
priorităţile economice şi cu siguranţa regională (de
nivel continental-european).
V.
FORMAREA OPINIILOR DESPRE ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Investigaţia derulată a urmărit să identifice care sunt
cele mai des utilizate surse de informare cu privire la procesul de aderare
şi cum îşi autoevaluează elevii nivelul lor de informare
referitor la acest subiect.
Nivelul
de informare privind procesul de aderare al României la UE
Unul din doi elevi (48,1%) nu se consideră suficient de bine informat,
iar aproape unul din trei elevi (27,7%) nu poate aprecia dacă este sau nu
suficient de informat cu privire la procesul de aderare a României la UE. Elevii care se consideră suficient
de bine informaţi sunt într-o proporţie de 24%.
Băieţii par să manifeste un grad mai mare de informare decât
fetele (29%, faţă de 20%). Elevii din mediul rural şi din
oraşele mari manifestă aproximativ acelaşi nivel de
autoapreciere a gradului de informare.
Cel mai ridicat grad de informare
privind aderarea României la UE îl manifestă elevii din regiunea Nord-Vest
(30%), urmaţi de elevii regiunea Vest (28%). Cu cel mai scăzut grad
de informare se consideră a fi elevii din regiunea Sud Muntenia (17%).
Prin urmare, constatăm că elevii manifestă un grad redus de
informare privind aderarea României la Uniunea Europeană. Aceste date sunt
concordante cu cele oferite de Eurobarometrul Special, care arată că,
în procesul de extindere a UE, nivelul de informare al cetăţenilor
statelor membre UE şi al celor din statele aflate în proces de accedere
este foarte scăzut.
Sursele
de informare cu privire la Uniunea Europeană
La întrebarea „Care sunt principalele
surse de informare utilizate de tine, cu privire la Uniunea Europeană?”,
mai mult de două treimi au specificat ca principală sursă de
informare emisiunile TV/Radio. Pentru 18,2% dintre elevi, Internetul constituie
principala sursă de informare privind Uniunea, iar pentru 16,3% principala
sursă de informare este şcoala. Doar 10,8% dintre elevi se
informează din ziare şi din reviste şi numai 3,3%
beneficiază de serviciile centrelor de informare specializate. Recentul
Eurobarometru Special, dar şi Eurobarometrul Standard reliefează care
sunt principalele surse de informare privind extinderea şi
funcţionarea UE utilizate de cetăţenii Uniunii şi de cei
din statele candidate. Constatăm că datele şi tendinţele
enunţate de către elevii români în unele privinţe se apropie de
media UE25.
Tabel V.3. Surse de informare cu
privire la UE
Plasarea şcolii ca sursă de informare privind procesul de aderare
a României la UE pe al treilea loc, la diferenţă semnificativă
de emisiunile TV şi radio, de către toţi elevii
(diferenţele între mediile de rezidenţă fiind foarte mici –
0,6%), poate fi explicată prin aceea că şcoala este considerată
ca fiind preponderent o instituţie de formare, şi mai puţin o
sursă de informare. În plus, alte posibile explicaţii sunt:
·
interesul
scăzut al elevilor pentru acest subiect;
·
variaţii
considerabile între ofertele informative ale şcolilor pe tematica
aderării şi integrării României în UE;
·
neconcordanţa
între oferta şcolii şi nevoile de informare ale elevilor, din punct de vedere al conţinutului, al
volumului sau al modului de transmitere;
·
dificultatea
asocierii tematicii cu un număr mai larg de discipline tradiţionale,
în condiţiile în care abordările cross-curriculare sunt foarte
reduse.
Şcoala are un
potenţial de sursă de informare comparabil cu cel al Internet-ului. Situarea şcolii la
distanţă foarte mică de Internet (16,3% şi, respectiv,
18,2%) demonstrează o bună circulaţie informaţiilor despre
aderare, în acest mediu.
Elevii care se informează predominant din presă sunt cei din
regiunea Centru (84,5%), şi din regiunea Sud-Muntenia (80,9%). Doar 67%
dintre elevii din regiunea Bucureşti-Ilfov utilizează presa pentru a
se informa despre UE.
Din perspectiva mediului de rezidenţă, cei care utilizează
preponderent presa sunt elevii din mediul rural (82,7%).
O analiză a numărului de surse de informare utilizate arată
că 80,1% dintre elevi au specificat o singură sursă, 14,2% au
menţionat două surse, 4,1% - trei surse şi 1,3% - patru surse de
informare utilizate. Trebuie specificat că, pentru cele mai multe
întrebări ale chestionarului, s-a solicitat alegerea unei singure
opţiuni, în timp ce la această întrebare elevii puteau alege mai
multe variante de răspuns, fără însă a se preciza clar
acest aspect. Se poate presupune că, prin contagiune, mulţi dintre
elevi s-au limitat la o singură opţiune.
*
* *
În concluzie, nivelul de informare al elevilor privind aderarea şi
integrarea României în UE este redus. Aceştia preferă să
utilizeze surse de informare interactive şi identifică mediul
şcolar abia pe al treilea loc, devansat la mare distanţă de
emisiunile TV şi Radio. Internetul, deşi plasat pe locul doi ca
sursă de informare (18,2%, la distanţă semnificativă de
televiziune şi de radio, care au obţinut un procent de 74,2%) –
rămâne, pentru elevii români, o sursă mai greu accesibilă.
VI.
VALORIFICAREA AGENDEI EUROPA ÎN PLAN DIDACTIC
Valorificarea agendei în plan didactic este ilustrată din dublă perspectivă:
ca evaluare a stării de fapt şi ca propunere de recomandări
pentru dezvoltarea potenţialului educativ al acesteia, în
şcoală. Evaluarea stării de fapt a avut în vedere frecvenţa
utilizării agendei, gradul de interes şi de utilitate pe care aceasta
îl prezintă pentru profesori şi pentru elevi, spaţiul alocat în
cadrul activităţilor şcolare sau extraşcolare. Setul de
recomandări a vizat dimensiuni precum: zonele curriculare şi clasele
în care agenda poate fi utilizată, distribuirea acesteia în limbi
străine, tipurile de instrumente şi forme de pregătire a
profesorilor pentru facilitarea punerii în practică a
activităţilor sugerate de agendă, elaborării unei noi
versiuni a agendei, în 2007.
Frecvenţa
utilizării Agendei
Pornind de la ideea că frecvenţa utilizării agendei este
deopotrivă un indicator al atractivităţii acesteia, dar şi
un element predictor pentru utilizarea agendei în anul şcolar
următor, am fost interesaţi de cât de des este utilizată agenda
în activităţile cu elevii, chiar dacă timpul pe care profesorii
l-au avut la dispoziţie pentru utilizarea efectivă a agendei a fost
scurt (1 mai-16 iunie).
Astfel, conform declaraţiilor a peste un sfert dintre cadrele
didactice, agenda este utilizată săptămânal în
activităţile cu elevii. Agenda este folosită ca auxiliar
didactic lunar sau de 2-3 ori pe lună de jumătate dintre profesori,
dar există şi un procent semnificativ de profesori (19,4%) care nu
apelează cu regularitate la această sursă de informare.
Tabel VI.1. Cât de des aţi utilizat agenda
în activităţile cu elevii?
|
săptămânal |
233 |
28,7% |
|
de 2-3 ori pe lună |
175 |
21,6% |
|
lunar |
238 |
29,3% |
|
sporadic |
157 |
19,4% |
|
NR |
8 |
1,0% |
|
Total |
811 |
100,0% |
Un top
al tematicilor agendei, din perspectiva utilităţii
Aprecierile profesorilor privind utilitatea tematicilor arată faptul
că pe primele locuri se află subiecte precum România şi Uniunea Europeană (51,5%) şi Educaţie şi angajare (48,2%).
De utilitate medie sunt considerate capitolele Informaţii generale, Sport, cultură, călătorii
şi sănătate. De remarcat este faptul că profesorii
plasează pe ultimul loc Finanţele
şi fraudele (11,0%), o posibilă explicaţie pentru acest fapt
fiind aceea că această tematică nu este asociată „misiunii”
şcolii.
Tabel VI.2. Care dintre unităţile de conţinut vi s-au
părut cele mai utile?
|
România şi Uniunea Europeană |
418 |
51,5% |
|
Educaţie şi angajare |
391 |
48,2% |
|
Informaţii generale |
180 |
22,2% |
|
Sport, cultură, călătorii |
146 |
18,0% |
|
Sănătate |
141 |
17,4% |
|
Finanţe, fraude |
89 |
11,0% |
Sfera de interese imediate ale elevilor conduce către aprecieri
diferite de cele ale profesorilor în ceea ce priveşte atractivitatea
conţinuturilor agendei. Astfel, în topul ierarhiei tematicilor este
plasată categoria de conţinuturi Sport,
cultură, călătorii (38,5%). La mică distanţă
se află capitolele Educaţie
şi angajare (37,5%) şi România
şi Uniunea Europeană (32,4%).
După cum se poate observa, Educaţia
şi angajarea ocupă acelaşi loc secund în cadrul celor
două ierarhii.
Tabel VI.3. Care categorie de conţinuturi a fost mai apreciată de
elevi?
|
Sport, cultură, călătorii |
312 |
38,5% |
|
Educaţie şi angajare |
304 |
37,5% |
|
România şi Uniunea Europeană |
263 |
32,4% |
|
Informaţii generale |
159 |
19,6% |
|
Sănătate |
101 |
12,5% |
|
Finanţe, fraude |
46 |
5,7% |
Analiza comparativă a ierarhizărilor realizate de profesori
şi elevi pune în evidenţă similitudini în poziţionarea
tematicilor Sănătate
şi Finanţe, fraude: sunt pe
ultima treaptă a ierarhiei. Numărul de opţiuni pentru aceste
capitole diferă însă. Aceste diferenţe sunt ilustrate în
graficul de mai jos.
Fig. VI.4. Categorii de conţinut
Atractivitatea
agendei pentru elevi
Interpretând atractivitatea agendei ca produs al experienţei anterioare a elevilor cu o agendă, în general, şi al interesului specific pentru tematica Agendei Europa, am încercat să aflăm cât de răspândită este practica utilizării unei agendei în rândul elevilor şi cum apare interesul elevilor pentru Agenda Europa, prin „lentilele” profesorilor.
·
Practica utilizării agendei, ca instrument de gestionare a
timpului
Mai mult de jumătate dintre elevii investigaţi (55,4%) declară
că nu obişnuiesc să utilizeze o agendă. Analiza
răspunsurilor relevă faptul că fetele utilizează agenda
într-o măsură mai mare decât băieţii (53,1%, respectiv
33,1%) şi că diferenţele în funcţie de mediul de
rezidenţă şi tipul de unitate şcolară de
apartenenţă (liceu sau grup şcolar) nu sunt semnificative.
Majoritatea
elevilor (90,9%) consideră că
agenda Europa conţine materiale informative interesante şi utile.
·
Interesul
elevilor faţă de Agenda Europa în percepţia profesorilor
Peste trei sferturi dintre profesori (86,9%) declară că elevii
manifestă interes pentru agenda EU/RO, iar 10% apreciază
poziţionarea elevilor ca fiind neutrală în raport cu aceasta. De
asemenea, există un procent de 2,2% dintre profesorii repondenţi care
nu s-au pronunţat în legătură cu acest aspect. Faptul că
extrem de puţini profesori (0,9%)
fac aprecieri de tipul „Elevii nu sunt interesaţi de agenda EU/RO”
demonstrează faptul că materialul este de interes pentru elevi.
Această percepţie a profesorilor este confirmată de răspunsurile
elevilor, 90,9%
dintre aceştia afirmând că agenda conţine materiale informative
interesante şi utile.
·
Agenda şi grupa de vârstă a
beneficiarilor direcţi
Majoritatea profesorilor (89,1%) sunt de părere că agenda, prin
tematica propusă şi prin modul de structurare şi de prezentare,
reprezintă un material didactic adecvat pentru utilizarea în
activităţile cu elevi din clasa a XI-a. Există însă şi
un procent de 10,2 % dintre profesori care cred că Agenda este mai
degrabă un instrument pentru elevii claselor a IX-a şi a X-a.
Tabel VI.5. După părerea dumneavoastră, Agenda, în sine,
poate fi un material didactic pentru elevii din clasa a XI-a?
|
da |
723 |
89,1% |
|
nu |
83 |
10,2% |
|
NR |
5 |
0,6% |
|
Total |
811 |
100,0% |
Agenda
ca instrument pentru planificarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare
Trei sferturi dintre elevi (75,7%) consideră că agenda Europa este
utilă pentru planificarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare. Se remarcă un procent mare de elevi „indecişi”, o
posibilă explicaţie pentru acest fapt fiind aceea că, în
general, elevii nu sunt implicaţi/consultaţi în procesul de adoptare a deciziilor
referitoare la planificarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare.
Curriculum-ul
şi „spaţiul” alocat agendei
Referitor la posibilităţile de integrare a agendei Europa în
activităţile cu elevii, peste jumătate dintre profesori
consideră că un “spaţiu” adecvat pentru astfel de
activităţi este în segmentul extracurricular. Un sfert dintre
profesori cred că agenda EU/RO poate fi valorificată în cadrul unor
discipline cu caracter opţional, decise la nivelul şcolii.
Doar un procent de 15% profesorii sunt de părere că agenda poate
fi asimilată în cadrul unor discipline socio-umane, cu statut de ofertă comună (TC) pentru
toţi elevii, indiferent de profilul si de specializarea urmate, iar 9,2%
ar include agenda EU/RO în curriculum-ul
diferenţiat, ca ofertă specifică specializărilor de tip
socio-uman.
Tabel VI.6. În ce segment de curriculum aţi încadra
activităţile desfăşurate cu elevii, pornind de la Agenda
Europa?
În opinia profesorilor, activităţile propuse de Agendă pot
fi valorificate cu precădere în cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare (55,1%).
Acest fapt este explicabil prin aceea că un capitol consistent al agendei
este dedicat Educaţiei şi ocupării
profesionale, cuprinzând
informaţii despre programe educaţionale pentru tineri, despre
statutul de student şi unele elemente generale de consiliere pentru
obţinerea unui loc de muncă. Totodată, aproape
jumătate (49,3%) ar include
activităţile agendei în cadrul ariei curriculare Om şi societate. O altă arie curriculară în cadrul
căreia ar putea fi explorată tematica agendei este considerată
aria Limbă şi comunicare.
Deşi în procente mici, şi
următoarele arii curriculare sunt percepute ca „spaţii” pentru
valorificarea activităţilor diverse sugerate de agendă: Tehnologii, Arte, Matematică şi
ştiinţe şi Educaţie
fizică şi sport. După cum se poate observa, graniţa
disciplinelor de tip socio-uman este depăşită, iar justificarea
este aceea că tematica agendei
include elemente de conţinut sursă (Sport, Cultură,
Sănătate, Mediul
înconjurător) pentru
activităţile specifice ariilor curriculare enumerate anterior.
Pregătirea
profesorilor pentru utilizarea agendei
Aproape trei sferturi dintre profesori (71,8%) sunt de părere că este necesară pregătirea cadrelor didactice pentru utilizarea agendei în activităţile de învăţare, iar 27,0% consideră că nu este necesară o pregătire suplimentară. Repondenţii apreciază că cele mai eficiente instrumente/suporturi de formare sunt ghidul metodologic pentru studiu individual (45,4%) şi CD Rom-ul pentru studiu individual (31,4%). În ceea ce priveşte formele de pregătire adecvate pentru utilizarea agendei, cele mai multe opţiuni se înregistrează pentru stagiile de 2-4 zile / şcoli de vară (30,1%). De asemenea, sunt apreciate pozitiv seminariile de o zi (13,2%) şi cursurile on-line (11,9%).
Fig. VI.8. Modalităţi de formare a profesorilor
În 2007,
din nou Agenda!
Întrebaţi dacă ar dori să primească agenda şi anul
viitor, peste jumătate dintre profesori (62,4%) au răspuns afirmativ,
susţinând menţinerea formatului şi a conţinutului actual,
iar peste o treime dintre aceştia îşi exprimă dorinţa de a
primi agenda, condiţia fiind ca aceasta să fie diferită (36,5%).
Jumătate dintre
profesori susţin că şcoala din care provin ar dori o versiune a
agendei în limbi străine, iar 43,3% consideră că este
suficientă distribuirea agendei doar în limba română. În ceea ce
priveşte limba în care agenda ar fi solicitată, pe primul loc se află
engleza (54,4%), apoi franceza (36,7%). La diferenţe extrem de mari se
plasează următoarele opţiuni, în ordinea descrescătoare a
procentelor: germana (6,3%), spaniola (3,5%), maghiara (2,3%) şi italiana
(1,4%).
VII.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Datele anchetei realizate pe un eşantion reprezentativ de elevi
relevă opiniile acestora cu privire la viitorul politic şi social al
României în contextul integrării în Uniunea Europeană.
Peste trei sferturi dintre elevi sunt de acord cu aderarea României la UE,
dar există şi un procent semnificativ de elevi “indecişi”, unul
din 10 elevi afirmând că nu au o opinie conturată în raport cu acest
subiect. În ceea ce priveşte categoria celor care nu-şi exprimă
acordul, ponderea mai mare o au elevii din regiunea Vest.
La nivel personal, impactul aderării este asociat, în primul rând, cu beneficii de tip economic, exprimate ca posibilităţi crescute de găsire a unui loc de muncă sau ca oportunităţi de creştere a salariilor. În al doilea rând, se evidenţiază beneficii care vizează dezvoltarea personală, cum ar fi posibilitatea realizării unor studii de specializare în străinătate, şansa unei mai bune educaţii sau călătoriile în afara graniţelor ţării.
La nivel naţional, impactul aderării la UE este apreciat în
termeni de creştere economică şi de obţinere a unor fonduri
europene de dezvoltare. Aceste constatări vin să întărească
un fapt deja evidenţiat şi de rezultatele sondajelor de tip
Eurobarometru: “UE înseamnă prosperitate”.
Fiind puşi în situaţia de a aprecia cine va avea mai multe
beneficii în urma aderării - România sau Uniunea Europeană -, mai mult de o treime dintre elevi au
tendinţa de egalizare a beneficiilor celor două părţi:
România şi Uniunea Europeană vor avea în egală măsură
de câştigat.
Referitor la gradul de informare cu privire la procesul de aderare, unul din doi elevi nu se consideră suficient de bine informat, iar aproape unul din trei elevi nu poate aprecia dacă este sau nu suficient de informat. Aceste date sunt concordante cu cele oferite de Eurobarometrul Special, care arată că, în procesul de extindere a UE, nivelul de informare al cetăţenilor statelor membre UE şi al celor din statele aflate în proces de accedere este foarte scăzut.
Trei sferturi dintre elevi utilizează ca principală sursă de informare emisiunile Radio/ TV. La distanţă semnificativă, cu statute comparabile, se situează Internet-ul şi şcoala. Unul din 10 elevi se informează din ziare şi din reviste şi un procent extrem de mic beneficiază de serviciile centrelor de informare specializate. În concluzie, nivelul de informare al elevilor privind aderarea şi integrarea României în UE este redus. Aceştia preferă să utilizeze surse de informare interactive, iar Internetul, deşi plasat pe locul doi ca sursă de informare rămâne, pentru elevii români, o sursă mai greu accesibilă.
Majoritatea profesorilor utilizează agenda ca auxiliar didactic de 2-3
ori pe lună. Cea mai mare parte a elevilor consideră că agenda
Europa conţine materiale informative interesante şi utile, iar
aprecierile profesorilor confirmă acest fapt.
În ceea ce priveşte utilitatea tematicilor, aprecierile profesorilor
şi constatările acestora privind preferinţele elevilor nu sunt
întru-totul convergente. Profesorii plasează pe primele locuri subiecte
precum România şi Uniunea
Europeană şi Educaţie
şi angajare. Totodată, aceştia
percep că elevii îşi manifestă interesul, în principal, pentru
categoria de conţinuturi Sport,
cultură, călătorii, Educaţie
şi angajare. Aprecierea diferită a atractivităţii
conţinuturilor este generată de sferele de interese imediate, altele
în cazul elevilor decât în cel al profesorilor. Poziţionările sunt
similare în cele două ierarhii – cea care exprimă aprecierile
profesorilor şi cea care arată tematicile de interes ale elevilor,
identificate de profesori – pentru teme precum Educaţie şi angajare (locul II), Sănătate şi Finanţe,
fraude (ultimele locuri).
În ceea ce priveşte practica folosirii de către elevi a unei
agende, în general, se constată că aceasta este prezentă la mai
puţin de jumătate dintre elevi şi mai mult în cazul fetelor,
decât în cel al băieţilor. Trei sferturi dintre elevi consideră
că agenda Europa este utilă pentru planificarea
activităţilor şcolare şi extraşcolare.
Referitor la posibilităţile de integrare a agendei Europa în
activităţile cu elevii, peste jumătate dintre profesori
consideră că un “spaţiu” adecvat pentru astfel de
activităţi este în segmentul extracurricular, dar că aceasta
poate fi introdusă şi în cadrul unor discipline cu caracter
opţional, decise la nivelul şcolii.
Cadrele didactice au apreciat favorabil posibilitatea distribuirii agendei
în limbi străine, preferinţele îndreptându-se în primul rând
către limbile engleză şi franceză.
Răspunsurile a aproape trei sferturi dintre profesori pun în
evidenţă necesitatea pregătirii cadrelor didactice pentru
utilizarea agendei în activităţile de învăţare, cele mai
eficiente forme fiind considerate resursele pentru studiu individual -precum
ghidul metodologic şi CD Rom-ul, cursurile de scurtă durată sau
şcolile de vară, cursurile on-line.
Recomandări
Datele culese
prin intermediul anchetei conduc către un set de recomandări pentru o
nouă etapă a proiectului şi pentru strategia de informare a
elevilor cu privire la Uniunea Europeană.
-
Distribuirea
Agendei Europa şi în 2007 şi elaborarea unor versiuni în limbile
engleză şi franceză.
-
Extinderea
grupului de beneficiari direcţi ai agendei, prin includerea acesteia
şi la clasele a IX-a şi a X-a.
-
Promovarea
utilizării agendei cu precădere în segmentul extracurricular şi în
cadrul unor discipline cu caracter opţional, decise la nivelul
şcolii.
-
Diversificarea
modului de prezentare a Agendei, prin materiale complementare de tipul unui
suport multimedia care să completeze conţinutul Agendei cu diverse
activităţi interactive, povestiri şi exemple de practici de
calitate.
-
Realizarea
unui film evaluativ privind modul de utilizare a Agendei de către elevi
şi profesori.
-
Diversificarea
surselor de informare disponibile în unităţile de
învăţământ pre-universitar din România: abonamente la presa
scrisă, implicarea elevilor în elaborarea buletinelor informative
săptămânale şi lunare, participarea la realizarea unor emisiuni
Radio şi TV.
-
Extinderea
parteneriatelor şcolii cu alte instituţii care ar putea contribui
informarea elevilor cu privire la procesul de aderare şi de integrare în
Uniunea Europeană.
-
Pregătirea
profesorilor pentru utilizarea agendei prin intermediul unor seminarii (cu
durată scurtă - o zi) şi prin cursuri on-line, precum şi
distribuirea unor ghiduri metodologice, care să susţină
activitatea de învăţare independentă a acestora.
VIII. EXECUTIVE SUMMARY
This report is part of a
larger project – “Europa Diary” – initiated by the Foundation “Generation
Europe”, in partnership with the Institute for Education Sciences, the Ministry
of European Integration and Euro 26. The main components of Europa Diary
project are:
· The EU/RO Diary, Romanian language version, designed for XI-th grade students from Romanian highschools. The diary provide information helping students to get acquainted with their prospective roles as active citizens, as well as to prepare for their insertion to the labour market, and to develop competencies related to sustainable development.
· A teachers’ guide, accompanied by a CD-ROM providing teachers a theoretical background as well as practical suggestions for using the Diary in educational activities.
·
A survey of students’ opinions related
to
Methodology of the survey
The survey was run in May-June 2006. It aimed to identify students’
opinions related to
A representative students' sample was selected taking into account the following criteria:
· The distribution of highschool students in the main development areas in Romania: Bucharest (Bucuresti, Ilfov), Centre (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu), North-East (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), North-West (Bihor, Bistrita-Năsăud, Cluj, Maramureş, Salaj, Satu-Mare), South-East (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea), South-Muntenia (Arges, Calarasi, Dimbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman), South-West Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea), West (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis).
· The distribution of students in theoretical highschools and in technological highschools.
Taking into account the above mentioned criteria, the highschool students were stratified into 16 layers (eight areas and two types of schools). From each layer, there were aleatory and proportionally selected the 2374 questionnaires to be included in the sample.
Students' sample is representative for the highschool students, with an error rate of + 2%.
The gender of the students and their residence (rural area, small cities - up to 50.000 inhabitants, big cities - more than 50.000 inhabitants) constituted other research variables.
Teachers' sample comprises 811 questionnaires from the 839 returned questionnaires (some questionnaires were excluded because they were incomplete or not fiiled in properly). The distribution of the returned teachers' questionnaire did not allow the creation of a representative teachers' sample.
Students' questionnaire focused on:
·
their opinions related to
· the information sources used by students in order to get information about the EU enlargement;
· the utility of Europa Diary as a tool for school time management.
Teachers' questionnaire aimed to identify the most frequent modalities of using the diary in educational activities, the most useful topics and the overall relevance of the content for the students in the XI-th grade, teachers' training needs related to the diary implementation etc.
Main results
of the students' survey
The survey based on a representative students' sample
revealed students' opinion related to the integration of
Students'
agreement related to
The impact
of
At individual
level,
At country level, the integration in EU may bring economical growth and funds for development. This finding is congruent with the results of other surveys, including the Eurobarometers: "EU means prosperity".
The
"winner" of the integration process
Having to decide
who may have more benefits if
The level
of information regarding the EU integration
Almost half of the students considers themselves being not sufficiently informed about the integration process and almost a third can not evaluate their level of information. Only a quarter declared that they are well informed. These data are congruent with those provided by the Special Eurobarometer (No.255, 2006): the level of information both of the citizens from the member states and from the accession states is very low.
The main
information sources
The TV and Radio are the main source of information related to the EU, for 74,2% of the students. The Internet and the school occupy the second and the third positions, with a significantly lower percentage (18,2% and respectively 16,3%). Only 10% of the students read newspapers and magazines and a very few use the services of specialized information centres.
Main results
of the teachers' survey
Even if
the time to use Europa Diary in school was short for the last school year
(May-June 2006), most of the teachers declared they have used the diary 2 or 3
times in a month. Teachers estimated that 86,9% of the students were interested
in the Diary.
The
top of the topics
"
Eu/Ro Diary - as a tool for school
time management
Less than a half of the students used to use a diary, but three thirds of them appreciated the diary as a useful tool for planning their school and out-of-school activities.
The diary
and the curriculum
Teachers consider the diary would fit in extra-curricular activities (53,8%) or in/ as elective subjects (25%).
Europa
Diary in 2007
Almost all the teachers would like to receive again the diary, 36,5% mentioning they would prefer a new version of the diary for the next school year. The possibility to receive the diary in a foreign language was well appreciated, their preferences turning to English (54,4%) and French (36,7%).
Teachers'
training needs
Most of the teachers (71,8%) consider they need training courses in order to effectively use the diary with the students. For this purpose, they prefer 2-3 days courses/ summer schools, online courses and instruments for self-training, such as the methodological guide and the CD-ROM.
Reccomendations
- Extension of the Europa Diary project: the distribution of the diary for the next year, preparation of English and French versions, extension of the target group to 9th and 10th grade students.
- Encourage the use of the diary mainly for extra-curricular activities and/or as part of the school-based curriculum (elective subjects).
- Diversify the presentation of the diary, through complementary and interactive resources, such as multimedia diary.
- Teacher training for the use of the diary: short-term courses, online courses and training materials.
- Prepare an evaluation film regarding the use of the diary.
- Diversify the information sources available in schools: subscriptions to magazines and newspapers, involvement of the students in editing press releases, participation in TV and Radio broadcasts.
- Extension of schools' partnerships with other institutions that could contribute to better information of students regarding the EU.